"Una din pedepsele pentru refuzul de a participa la viaţa politică este aceea că vei ajunge să fii condus de inferiorii tăi." Asa zicea Platon (Πλάτωνn. cca. 427 î.Hr. — d. cca. 347 î.Hr) acu circa doua mii de ani. Cam asta e povestea politicii romanesti. Desigur ma simt obligat sa-l exclud pe domnul (barbatul) Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) din aceasta drama. Probabil datorita formarii mele mentale, din toate lecturile politico-istorice, am retinut ca mai tot timpul am avut un "frate mai mare" care sa se ocupe de binele nostru national. Pe scurt incepand cu Imperiul Roman, Imperiul Otoman, Polonia, Austo-Ungaria, Uniunea Sovietica, au incercat sa ne explice pe toate caile posibile ca drumul nostru nu este bun si ca nu stim ce e bine pentru noi. M-am oprit la rusi pentru ca ce a urmat dupa ei traiesc pe pielea mea. Binele poporului roman "postdecembrist" a devenit atat de important incat un singur "frate mai mare" nu era destul. Undeva in 2005 presedintele Traian Basesc afirma in stilul sau caracteristic: Decat sa sug... la mai multi licurici mai mici, mai bine sug... la un licurici mai mare".
Nu a reusit acest act politico-sexual si vazandu-se prins intr-un gangbang cu licuricii a chemat in ajutor intreg poporul. Asta e unicitatea vremurilor care le traim: avem doi "frati mai mari"(unul pervers "Washington-Londra" si unul istoric "Paris-Berlin") si o ducem de doua ori mai bine ca oricand. Costumati in tot
felul de personaje (investitori, consultanti, bancheri, analisti .........) vin ne-o dau sus (a se vedea toate contractele de privatizare din '89 si pana in prezent) iar noi ne alegem cu un herpes si o epuizare exagerata.
Ma simt nevoit sa inchei tot cu Platon:"Nu ne putem vindeca de râie scărpinându-ne locurile bolnave."
suntem in razboi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu