joi, 24 martie 2011

Acum

Pe cand aveam deasupra soare,
peste secunde alergam,
sa se intample revederea,
in fuga trenurilor dizolvate,
bataia inimii o auzeam
in juru-mi, peste campuri colorate,
vedeam cum vantul viata-mprastia
si sus, si jos, la mijloc ma jucam,
de-a muntele care plonjeaza,
in lacul care oglindeste cerul,
citeam in stele rasfirate,
pe apele ce le purtai in tine,
te-aveam in stanga sa zambesti,
te aveam ...
Acum? Pe unde ratacesti?

Nopti albastre

In nopti albastre fara luna,
curtat de lampi electrice,
plecat pe drumuri pietruite,
am ratacit se pare somnul,
fara ecou de ragasire.
Eram atat de nou atunci,
curat precum au incercat
si mai tarziu cu picaturi,
in siruri, apele sa ma pastreze.
Am inteles in nopti de abandon,
cu flori de insomnii albastre,
nimicul care curge intre noi,
ne inlesneste nebunia, credinta,
toate au opus,
exista pentru a-l nega
pe-acela care se opune orb,
fara de nopti care sa-i para,
albastre valuri de matase,
pliate-n vanturi peste catafalc.
Atat de trist, epuizarea,
imi trage sufletul in jos,
sub trepte vagi de soapte aburinde,
in noapte, albastru moare parasit.

Sa ne iubim

Sa ne iubim tristetile absentei,
cand pe la colturi de trotuare,
ascundem umbrele de felinare,
prin palarii cazute-n aplecare,
in fata damelor de soi.
Curand se-nchide frizeria,
plang taietorii de elan,
sa ne iubim epuizarea
secundelor inchipuite,
sa ne iubim in strigate alese,
muscand cu disperare fierul,
sa ne iubim indestularea
cocoaselor de dromaderi
si cada peste noi si cerul,
sa ne iubim asa cum suntem ...
goi.

sâmbătă, 19 martie 2011

Si apoi ...

Cat imi doresc sa te mai nasti o data,
in juru-ti palmele-mi sa fie
ghiveci de lut batatorit sub talpi,
pe roata timpului, in tihna, modelat.
Sa-ti infloreasca sufletul in crini,
miresme dulci de somnifer,
cu vise prinse-n bulbi de foi,
polenuri albe, praf de stele,
cerneluri pentru siruri de cuvinte,
sa te sarut pe frunze, pacatos,
sa te sarut cu roaua si apoi ...

Cat imi doresc sa te mai vad, odata,
asa, precum imi amintesc,
fara ca timpul sa-ti rostogoleasca,
clepsidra sufletului tanar.


duminică, 6 martie 2011

Asculta

Asculta-mi respiratia si taci,
in juru-mi timpul se rasfira,
vibrand feliile de aer,
taiate pe masura narii.
Atata fals sedimentat,
in oase fisurate,
statui intinse la uscat,
pe corzile viorii.
Zac pustiit de vanturi seci,
rabdarea m-a tradat,
astept o intamplare simpla,
o briza sa imi crape pieptul,
sa ma desfac in bule mici,
inaripate sfere de speranta.

*

Vom alerga prin paduri interzise,
Golindu-ne de haine si de vise,
Culegatori de fructe putrezite,
Sa completam colectii invechite.

Ne mandrim cu capacitatea de memeorare a unor mizerii
ambalate in cuvinte scumpe, folosind pentru manuirea
cunoasterii manusi crosetate cu ace de ceas din "lana de aur".

Vom alerga prin paduri interzise,
Pe carari frumoase, linii permise,
Culegatori de mituri, nimicuri citite,
Colectionari de zvonuri auzite.

sâmbătă, 5 martie 2011

Ceata

Si ce dorinta de plonjare,
in ceruri gri ce se aseaza,
peste nimicuri aruncate,
in chip de victime murdare !

Uitand de seva otravita,
ce curge dupa imbratisare,
stindardul abandonului alunga,
nalucile cu miez de soapta.

Iar cand inecul se petrece,
golind carcasa plutitoare,
se-amesteca in adormire,
esenta timpului, uitarea.

Inchipuit ca rob al estomparii,
in jur confuzia desavarseste,
cararea linistii precare,
indestuland pe calator.

Probabil ultima suflare,
va alunga din ceruri ceata.