duminică, 7 noiembrie 2010

Avant


Adu-mi tu iarna,
barca zburatoare,
vehicul de gheata
usor ca un fulg.

Sa zbor eu cu mine,
peste viata intreaga,
enigma vesniciei
s-o dezleg.

Nu eram aici
cand s-a pus blestemul,
pamantul din mine
sa se-ntoarca in pamant.

Cu susur de apa,
ma ud la imbarcare,
sa-nghete lutul
in avant.

Un comentariu: