duminică, 7 noiembrie 2010

Fara voie


S-a intamplat in alte timpuri,
prea tanar fiind sa inteleg,
m-am botezat in valuri de cerneala,
scufundat pana peste cap,
asteptand refluxul de dupamiaza.
Parasit de viata in laguna,
am ales sa visez la oceane,
in timp ce satul de asteptare
bucati din atol mestecam.
Ghiftuit eram de moarte
si-n sila tot inghiteam,
prins fara voie la mijloc,
in eclipsa soarele se-ncorona,
festin la stingere totala,
in onduleul benzilor de umbra
un peste incerca sa ma plieze
sfidand aceasta intamplare,
epuizand orice-ncercare,
spinul mi-am scos, smucit din minte
si am taiat in doua apa,
tanjind dupa tableta cu porunci,
plutind peste nisipuri miscatoare,
o oaza am ramas, acolo
unde nu ajunge cineva.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu