marți, 4 mai 2010

indepartare

Inchis e zambetul in colivie,
Iar valul rece a stins iubirea,
Tu ma privesti, dar nu curioasa,
Esti plictisita si ai vrea sa mor.

Incisa-i cartea de povesti,
Izvorul rece a secat
Si e pustiu afara, ploua,
E ceata, umezeala si tarziu.

Inchis sunt in mausoleu de viu
Si resemnat incerc sa uit
Ca viata nu m-a parasit,
Sarac cum sunt, sunt inca viu.

Spre cimitir convoiul merge,
Tu stai, cu chipul tau de ceara
Si nu ma plangi, ca ai uitat,
Ca te-am iubit sarac cum sunt.

2 comentarii:

  1. draga prietene ,in poezia asta tu esti eul liric!!nu ma poti contrazice!!cea mai frumoasa poezie a ta!1pana acum!

    RăspundețiȘtergere
  2. nu te contrazic, e proaspata, probabil de aia, restul is scrise acu vreo 10 ani.....

    RăspundețiȘtergere