de-un copil fara talent,
stau sa cada stele albe,
agatate de tavanul,
camerei imaginate
pentru a ascunde ziua
tipete si soaptele.
Cerne zidaria falsa,
soarele de dimineata,
raze taie carnea grasa,
a cuvintelor dosite,
dupa umbra patului,
in care s-a consumat
scena alaptatului.
Multe au ramas pe-afara,
fara linii de-ncheiere,
creta ce s-a consumat,
a uitat de ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu