marți, 7 decembrie 2010

Dimineata

Aceasta dimineata, nu-i,
ca oricare alta,
cafeaua-i amara
tigara prea scurta,
iar eu ...
eu sunt pe pamant.
Intrigat privesc intunericul,
prin doua ferestre deodata
si cred.
Nu va mai fi rasarit,
oricum nu conteaza,
azi am plimb la brat
cu consolarea,
tin capul pe umeri
cu mana si spatele curbat
desculta calc piatra sparta,
in ratacire, la brat,
pas cu pas
pe-aceiasi urma,
tai dimineata
calea altuia.

4 comentarii: