miercuri, 16 februarie 2011

Cand vantul conspira

Cand vantul conspira cu ceata,
dispar tremurandele forme,
topindu-se, culorile vietii,
nasc griuri de jur imprejur,
curg aburi in valuri absente,
cuvinte raman suspendate,
pe coloane de fum prea gri.
Impinge-ma, prapastia asteapta,
pliaza-mi aripa de vis.
Impinge-ma vantule-n groapa,
alunga-ma din paradis.

Un comentariu: