Coama gri de armasar
se coboara printre stanci,
ropot de copite dure,
ce lovesc peste granite,
un torent de ganduri multe,
intr-o noapte fara stele,
se grabeste inspre vale
spre Campiile Elizee.
Sterge fara mila-n cale
panze cu uleiuri fine,
acuarela si pastel,
transformand natura-ntreaga
in tablouri cu furtuna,
un crochiu, grafit, carbune,
insotit de simfonia
vantului cu tunete,
luminat cu fulgere.
Si se-aduna la varsare,
o multime insetata,
pregatita ca sa soarba
supa gri, cu albe spume,
si sa moara inecata.
O multime cat o lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu