cantec ce aduce ceata,
cant groparului ce sapa,
fara sa gandeasca groapa.
Cant din buzele uscate,
fluierat trist in pustiu,
cand aproape se termina,
linia pe care-o stiu.
Cant la capul meu sarac,
rezemat pe lemne,
rad cu umbra obosita,
care-mi face semne.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu